• Home
• Angajam
• Sondaje
• Ce facem
• Ce nu facem
• Contact

3 ani de Adobe

Posted on September 9, 2009
Filed Under Adobisti, Munca, Romania, Tehnologie | 24 Comments

Am inceput sa scriu la postul asta acum 1 an, cand tocmai imi expira retention planul si titlul era altul (includea un teaser despre decizia mea de a ramane la Adobe). Din varii motive nu am terminat postul atunci, asa ca il termin astazi. Mai mult, scriind la el mi-am dat seama ca scriu ca un sales (spun noi nu eu), ca un corporatist (overuse al limbii engleze si in general un ton cam cheezy) si nu mi-a placut. Asa ca m-am hotarat sa il rescriu (las si varianta originala mai jos). A iesit foarte lung, insa n-am timp sa il fac mai scurt. Pentru concluzii sari aici.

Ce e un retention plan in primul rand? Cand se fac achizitii, persoanele cheie din companiile cumparate “jura sa ramana” (contractual vorbind) inca o perioada de timp sa se asigure ca achizitia merge bine. Pentru noi (cei din InterAKT) – retentionul a fost de 2 ani.

Incep prin exprimarea catorva frustrari si raspunsuri la intrebari diverse pe care lumea le-a mai pus sau insinuat pe blog.

De ce a venit Adobe in Romania? Motivul era simplu, avea nevoie de o prezenta in Europa de Est pentru a-si consolida produsele curente pentru regiunea asta. Deci – a venit ca sa faca globalizare de produse intr-o zona cu un cost de engineering scazut.

Am refuzat mult timp sa accept acest lucru. “Noi (InterAKT) nu ne vindem pentru organe, suntem un alergator de curse si vrem sa ne vindem pentru performanta”. Modul asta de denial m-a ajutat totusi sa trec peste inceputuri, ba mai mult, m-a ajutat sa transform Adobe Romania in ceva mai bun decat scopul original pentru care fuseseram cumparati.

Produsele InterAKT erau mici si aveau o piata totala potentiala mica. Desi eram cu veniturile la peste 1 milion $ cu InterAKT in 2006, probabil ca am fi putut ajunge pana la cateva milioane si apoi ne-am fi plafonat (in plus, daca nu vindeam, criza asta sigur ne torpila). Am refuzat sa accept si acest lucru, si am continuat sa le lansam sub umbrela Adobe, fara a inregistra insa mari successe. Adobe Dreamweaver Developer Toolkit s-a mai vandut decent inca 1 an dupa achizitie, dar n-a crescut.

Ambele frustrari (ca suntem luati pentru “organe” si ca produsele noastre o sa fie incet abandonate) le-am managed out cu ajutorul sefului meu – Digby Horner. E un tip care ajuta Adobe in multe feluri – insa in principal din umbra – la care toata lumea apeleaza cu un sfat pentru ca are darul de a intelege oamenii. Digby a vazut frustrarile dar  nu a incercat sa mi le demonteze – ci m-a lasat sa evoluez in ritmul meu. (dupa cum spune, e casatorit cu cineva cu sange latin, deci prefera ca dupa explozie sa stea un pic deoparte pana cand se linistesc apele – apoi si noi latinii redevenim rationali . Perioada asta de tranzitie a fost grea, insa necesara. Confruntati cu adevarul mai devreme probabil ca am fi rabufnit la inceput si evolutia campusului si a mea ar fi degenerat.

Asa ca mi-a luat mai bine de 2 ani sa incep sa inteleg mersurile corporatiilor. Cateva highlights mai jos cu primele impresii pe care mi le-a facut Adobe.

Primele taskuri de director au inceput sa vina imediat dupa achizitie. Trebuia sa scriu Operations planul(ops plan) pentru 2007. Nu stiam ce e ala, dar am avut colegi care ma ajutau si imi trimiteau un powerpoint de completat. Am completat la el cu ce voiam noi sa facem in 2007 – foarte vag, niste taskuri destul de loose. Mai tarziu am aflat cum se desfasoara de fapt tot procesul de planificare strategica. La sfarsitul primaverii, Ops Teamul Adobe (CxO si Senior Vice Presidents care ii raporteaza CEOului) – se strang si discuta despre evolutia industriei, despre ce vrea Adobe sa realizeze, in ce directie vrem sa ne indreptam in urmatorii 3 ani. Discutii variate si idei se arunca timp de 1-2 luni, fiind implicati cam si toti directorii din firma. Dupa ce se stabileste strategia (procesul se termina vara), urmeaza stabilirea Ops Planului (operations plan) pentru anul urmator. Asta e mai detaliat, si include goaluri SMART si KPIs pentru masurarea progresului.

Al doilea lucru care m-a socat a fost suprautilizarea Outlookului. Si la InterAKT aveam un program destul de incarcat, muncind cam toata ziua, (si seara si de fapt si in weekend, lucru pe care nu prea il mai fac de cand cu Adobe) dar fara a avea un program foarte clar. In Adobe nu se poate sa coordonezi colaborarea fara ajutor  (si poate ca de fapt depinde de marimea organizatiei). Trebuie sa comunici foarte mult cu foarte multa lume, si asta nu se poate face fara multe sedinte. MULTE sedinte. Cam 4-6 ore pe zi o petrec in sedinte, mare parte locale si in parte cu colegii din US. Si nu poti face asta fara o gestiune de fier a calendarului, si Outlook este foarte bun la asta.

Al treilea lucru a fost relativa “dare de mana”. Eu eram obisnuit cu cheltuieli spartane (InterAKT s-a autofinantat tot timpul si nu prea ne aruncam sa cumparam cel mai scump hardware). “Nu fi cheap” am fost sfatuit. Ia cele mai scumpe laptopuri pentru oamenii tai – pentru ca 3 ani nu o sa le schimbam si nu vrei sa le fie impactata performanta. A ajutat un pic, si am reusit sa nu mai fiu cheap catva timp si am luat varful de gama pentru toata lumea (de aia exista ultima generatie de calculatoare care au pret cu 20% peste cat ar trebui sa coste, pentru companii productive ca Adobe care vor sa cumpere laptops odata la 3 ani). Am mai evoluat in gandirea pro-angajati si cand am organizat un hackathon acum vreo 6 luni si am stat 1 saptamana cu o echipa tare re-compiland Flash playerul odata la 30 de minute. Cand am vazut la ce sunt supusi devii de C++, le-am facut instant upgrade la hardware si am facut un compile ring. Si o sa iau si niste SSDuri cand vremurile o sa fie mai bune.

Astea fiind spuse, am inceput cu stangul ca angajator in Romania. Noi plateam in “vise” la InterAKT (unii ar spune in “beri” – deci tineam oamenii promitandu-le o viata mai buna cand o sa vindem compania si printr incurajarea unui spirit de mare familie. (am reusit sa vindem pana la urma deci a paid off, dar realitatea e ca plateam mult sub piata). Cand a venit, Adobe a ramas socata de salariul foarte mic al unui programator. Si l-au luat de bun. Insa cand am inceput sa cautam sa crestem echipa, ne-am dat seama ca lumea se astepta ca Adobe sa plateasca ca orice alta multinationala. Si noi plateam mult sub. Asa ca recruitingul a mers foarte, foarte prost timp de 6 luni – pana cand am reusit sa explicam la corporate ca trebuie sa ne aliniem salariile cu asteptarile candidatilor.

Na ca iar vorbesc cu noi in loc de eu – dar povestea nu este doar a mea, asa ca o sa le mai mixez experienta personala cu eforturi comune ale echipei de management .

Alinerea salariilor, alta problema. Corporatiile mari stabilesc grilele salariale cumparand niste rapoarte de piata de la alte firme multinationale care se ocupa cu surveyuri in piata (Mercer & co). Problema este ca firmele astea de obicei nu iau in calcul modalitatile creative de plata din industria de software romaneasca (PFA & plic & co), si ca politicile Adobe nu erau perfect aliniate cu emerging markets. Adica cu pietele in care salariile cresteau cu 20% pe an fata de 4% pe an in pietele dezvoltate. In plus mai e si complicatia cu cursul EUR si RON – care iar complica problema. Si complicata si de faptul ca noi platim totul la alb – deci netul e mai mic. Si supracomplicata si de un pachet de beneficii care ia jumatate de ora ca sa fie explicat, cu restricted stock, cu stock options, cu ESPP, cu diverse tipuri de bonusuri si de scheme de profit sharing:). Atat de grea problema, incat desi am facut 3 alinieri cu piata si decomprimari ale grilelor (mutat oamenii in grila ca sa reflectam diferenta in performanta), in continuare avem oferte refuzate cauzate de echitatea interna.

Ce e echitatea interna? Este indragostirea noastra de un proces etic si moral prin care “am jurat” sa platim dupa performanta si sa ne punem echipa pe primul loc. Asta s-a tradus prin faptul ca nu am platit niciodata unui candidat de pe piata, oricata nevoie aveam de el, cat a cerut – ci i-am oferit cat “merita” el comparat cu echipa curenta. Bineinteles ca oricat ne-am straduit noi sa facem acest proces obiectiv, nu poate fi fara o renegociere a salariului dupa primele 3 luni (pentru ca aproximez ca e nevoie de cam 3 luni pentru o evaluare corecta a performantei unui angajat) – lucru pe care nu il putem face din cauza de bugete (care sunt stabilite si inghetate din momentul in care faci o oferta de job). Asa incat incercam sa-l facem cat mai bun evaluand foarte bine candidatul atunci in timpul interviului. De aia interviurile sunt foarte dureroase si tin 6-8 ore la Adobe – pentru ca incercam sa scoatem cat mai multe de la candidat ca sa ii putem face oferta corecta. Sunt sigur ca s-a lasat cu frustrari, mai ales dupa ce stai 6 ore si apoi nu numai ca nu esti refuzat, dar se uita de tine cu totul. Imi cer scuze pentru asta, ma chinui de 2 ani sa fixez problema si stiu ca am facut progrese, dar mai e de lucru.

Nici cu brandul local nu stateam foarte bine. Pentru multi, Adobe este un programel cu care deschizi PDFuri. Asa ca am inceput sa ne gandim cum sa ne facem un brand in piata locala de angajator de top. Primul lucru – cerut suport de la corporatie – si am primit niste sfaturi destul de bune. Sa punem bannere prin oras era o idee care mai fusese aplicata cu success in alte geografii. Asa ca am decis sa facem asta, si am cerut un template de ad de la corporate. Si am primit campania Adobe de recrutare din state – care highlighta un african-american si un cetatean asiatic calatorind cu avionul. What? am spus noi. Si le-am aratat la oameni intrebandu-i daca asa vor ei sa ne branduim pe piata. Oamenii au zis ca nu, asa ca in final am ajuns sa facem poze cu angajati curenti pentru diversele aduri. Si noroc ca suntem mai multe programatori decat designeri, ca am decis sa scriem reclame in PHP si Python (pe care le-am distrbuit aleator cu fata catre diverse sedii ale altor companii de software in loc sa folosim Photoshopul sa schimbam fata din poster cu un cetatean mai bastinas .

O alta nuanta a brandului a fost concentrarea exclusiva pe engineering. Majoritatea celorlalte multinationale de software folosesc Romania ca pe un hub de suport tehnic telefonic pentru regiune. Asa ca exista o diferentiere pe care am identificat-o si exploatat-o timp de cativa ani. Ca noi suntem altfel. Ca noi nu facem suport, ci facem doar engineering (R&D). Si ca de aia noi suntem mai buni. Am tot tras de brandul asta pana cand deja a inceput sa scartie, si luam comentarii pe blog ca “Adobe nu este decat o imagine bine faurita”. Nu e chiar asa, dar am cam exagerat-o. Nu facem doar engineering in Romania, si nici n-ar fi bine sa facem. O firma functionala are nevoie de vanzari, de manufacturing, de legal, de financial, de HR, recruiting, procurement, product management, marketing, etc. Crezand in brand, am refuzat sa creem aceste departamente un timp, dar ne-am corectat intre timp.

Cam asta a fost inceputul lui 2007. Au mai fost multe alte highlights, cum ar fi cererea pentru un spatiu pentru blog pe adobe.com si raspunsul ca dureaza 6 luni sa se aprobe – deci l-am luat noi la RDS “din banii nostri”. Exuberanta de la inceput si spiritul InterAKT (care se traducea prin reuniuni foarte vesele in care se tipa foarte mult, atat de mult incat legalul nu ne-a dat voie sa publicam un filmulet facut in firma pentru ca putea sa lezeze brandul companiei). Conflictul din jurul definitiei joburilor de program manager si de engineering manager, complet diferite de project manager+technical lead care erau joburile impamantenite in industria de software din Romania. Si multe altele, daca esti un Adobist si ai un highlight, nu ezita sa il pui in comentarii .

Mai tineti minte frustrarile pe care le aveam cu Adobe este aici pentru “organe la pret scazut” si produsele InterAKT ne-apreciate? Ei bine, era 2007 si eu eram in denial, si deci nu le aveam . Asa ca am continuam sa lansam produse – JSEclipse – un editor de JavaScript cu code completion pentru Eclipse, myFeedz (un agregator inteligent de RSS) si ADDT. Majoritatea au ajuns pe labs de unde au fost apoi EOLed cand le-a sosit sorocul. (JSEclipse este insa si la ora actuala extrem de popular, iar o alta firma face un produs gen myFeedz din nou). Am inceput insa lucrul la ICE (InContext Editing) – un produs complementar Dreamweaverului care permite editarea facila a siteurilor web.

Un pas important in dezvoltarea mea a fost un training de o saptamana la care am participat in state – se numeste Adobe Leadership Experience si a fost un punct de cotitura in intelegerea lumii pentru mine. Era prima oara cand se facea acest training, care avea multe componente, de la cursuri de business tinute de profesori de la HaaS School of Business, pana la discutii cu CEOul si CFOul (Chief Financial Officer) si SVPii (Senior Vice Presidents) nostri, pana la o simulare economica in care conduceai o companie si trebuia sa faci profit negociind cu diversi parteneri. De ce m-a schimbat? Intai pentru ca m-a expus la discutii foarte dure despre ce face Adobe si unde mergem. Am vazut leaderi in devenire care challengeuiau CEOul si senior teamul pe fata, punandu-i in incurcatura (si nefiindu-le frica de asta). Am fost apoi parte dintr-o echipa de senior leaders care incercau sa gaseasca o idee de produs pentru Adobe – unde am facut progrese foarte mari, am prezentat la Ops Team si am legat legaturi stranse. Apoi pentru ca multe din lucrurile discutate la training m-au marcat si mi-au schimbat perceptia despre business. Si in ultimul rand, am fost pus in situatia sa fac niste jocuri politice in jocul economic ca sa imi elimin un membru al echipei care era mai putin competent si sa ii iau locul (inversand trendul businessului si ajuntandu-ne sa castigam). Nu pot sa nu recunosc daca tot sunt sincer in postul ca sunt foarte, foarte competitiv. Nu chiar atat de competitiv incat sa incerc sa atrag cele mai multe comentarii pe postul asta si sa castig si aici, dar you get the point .

M-am intors schimbat – atat de schimbat ca am facut un all hands si i-am rugat pe oameni sa “challenge everything”. Era prima oara cand imi dadeam seama ca sunt cam brainwashat . Un pic de istorie – la InterAKT eram un mic tiran. Bine intentionat, cu idei bune, dar care tragea de toata lumea sa mearga firma inainte. Trageam cam tare mi s-a spus, si uneori am ajuns la tensiuni diverse cu membri ai echipei. Cum am fost achizitionati si echipa l-a cunoscut pe Digby (care este opusul fundamental al unui tiran , si-au schimbat asteptarile de la mine. Au inceput sa-mi dea feedback ca “nu iau greselile ca oportunities for learning”, etc. Asa ca am oversteer (v-am zis, engleza este mandatory la noi pentru ca sa ne putem intelege cu statele, asa ca nu pot sa nu continui in spiritul asta enervant pentru puristii limbii romane), si am devenit un “democrat”. Mi-era frica sa iau decizii, nu intelegeam contextul, nu mai eram sigur pe mine. Si ii rugam pe oameni (sau pe manageri) sa voteze diverse chestii. Ij (noroc ca intre timp am trecut peste ~ ).

Am facut si alte traininguri la Adobe, multe dintre ele marcandu-ma pozitiv. Training despre recrutare, despre delegare, despre obtinerea buy-in-ului echipei (asta a fost tare ca ne-au pus sa regizam un filmulet), despre performanta, despre conversatii dificile, etc. Unul dintre traininguri se numeste SDI – Strenghts Development Inventory sau ceva – si e un training care iti da o culoare care te reprezinta – Red sunt cei care trag de oameni, Green sunt cei care gandesc mult si vor toate datele, iar Blue sunt cei care vor sa ii ajute pe altii. Am iesit Red. Dar am invatat multe despre colegii mei si ei au invatat multe despre mine, exista niste tips and tricks despre cum sa abordezi un om de o anumita culoare pentru o relatie de munca cat mai buna.

Alt lucru bun in 2007 a fost Tech Summit. O conferinta interna foarte interesanta, doar pentru ingineri, cu prezentari interne si speakeri externi care ne-au facut sa intelegem multe lucruri despre software. Primul contact cu Guitar Hero – desi ni se pareau niste ciudati Adobistii care trageau tare la guitar hero pe holurile conferintei – suntem de atunci atinsi iremediabil de microb acum si nu cred ca mai scapam de el (da, Tase, si achizitia ta a ajutat). Nu s-a mai facut de atunci dar stiu sigur ca o sa se faca din nou dupa ce trece criza.

Restul anului 2007 a trecut fara evenimente. Am mai luat ceva mici proiecte – Apollo (cod name pentru AIR), ION (cod name pentru Adobe Commnity Help) si AMP (server side pentru Adobe Media Player). Ne-am mutat in noul sediu (in vestul Bucurestiului pentru ca aici locuiau multi dintre angajatii nostri si am votat vest vs nord) – dar spatiul nou era atat de corporate incat unii au inceput sa planga desi era clar o crestere a nivelului de ergonomie – pentru ca eram in cubicles in loc sa fim intr-un mare open space cu separatoare din OSB facute chiar de noi ca la InterAKT. Si am inceput lungul sir al reorganizarilor.

La inceput cand am pornit, eu eram directorul campusului si Bogdan era director peste tot ce inseamna engineering. Avea toate echipele sub el – Dreamweaver (la care lucram la niste extensii pentru libraria Spry), ADDT, AMP, ION, Flex Builder. Insa nu-i placea nespus. Odata ca trebuia sa stea in sync cu foarte multe echipe, trebuia sa angajeze foarte mult (am crescut cu 100% in primul an), trebuia sa creasca oamenii curenti, etc. Asa incat Bogdan m-a tot presat sa gasesc o metoda prin care el sa se concentreze pe o singura zona si sa ii mai preiau eu din responsabilitati – sau sa mai aducem un senior leader.

N-am gasit senior leader ca noi, asa incat am decis prin toamna 2007 sa spargem compania in 2, Bogdan sa ia doar jumatate din echipe (echipele SaaS si Dreamweaver), si eu restul (Flex Builder si AIR). Zis si facut, am preluat eu jumatate din imparatie.

In timpul asta mergea mai bine deja implicarea mea si a lui Bogdan in Strategy Plan si Operations Plan. Dar lucrurile nu ne erau foarte clar. Grupul lui Digby se numea ETG (Engineering and Technologies Group), si strangea laolalta foarte multe echipe cross-team din Adobe. Core Tech (cei care fac librarii), XD (in charge cu experience design), Learning Resources (documentatie & co), campusurile din Romania, China si Japonia. Eram deci un mix de echipe care de fapt lucrau in tandem cu alte echipe din BUurile Adobe (BU – business unit, sunt cei care fac produse in Adobe si de unde vine profitul, avem 4 BUuri acum – CSBU, BPBU, Platform BU, Classic Print BU). De aceea strategia noastra era mai ciudata, in sensul ca trebuia sa ne aliniem cu ce vor BUurile. Insa am inceput sa intelegem cum merge acest proces si ne-a ajutat mult in 2009.

2008 a venit, si odata cu el si prima mare criza cu care ne-am confruntat. Si nu ma refer la cea economica care urma sa se intample in toamna, ci la mutarea unei echipe din Romania inapoi in US. Echipa Flex Builder, care lucrase la Flex Builder 3 si care acum lucra la Flex Builder 4, urma sa fie concentrata in 3 campusuri din 4 pentru ca sa poata fi gestionata mai usor.

Nu mai vorbesc de frustrarile mele care au kicked back again. “Suntem resurse, nu suntem consultati cand se iau decizii strategice, ce e asta, suntem organe” , etc. In realitate, nu reusisem inca sa ajungem la un nivel de colaborare foarte deep cu echipa Flex Builder. Eram muncitori, voiam sa facem treaba, dar la nivel strategic nici eu si nici Bogdan nu ne implicaseram serios. Am gasit insa imediat loc pentru echipa Flex Builder in celelalte echipe care aveau foarte mari nevoi de recrutare. Iar o parte din ei sunt chiar evanghelisti Flex in regiune, care este chiar un dream job (daca ignori requirementurile de travel super umane in vremuri de non-criza).

Apoi a urmat o serie de re-organizari Adobe. Digby a preluat exclusiv zona de remote geographies, ocupandu-se de Romania, China si India – si noul nostru group se numeste LRC – Leveraged Remote Center. Nu s-a schimbat mai nimic in ceea ce faceam noi, doar ca Digby are mai mult timp sa se ocupe de noi.

Si a urmat inca o reorganizare in Romania. Prin implicarea in proiecte reusiseram sa demonstram ca suntem buni. Asa ca a aparut oportunitatea sa contribuim la Dreamweaver in Romania – lucrand chiar la produsul executabil. Mare oportunitate, care demonstra cata incredere se avea in noi. Asa ca Bogdan a decis sa isi urmeze instinctul si sa mearga sa conduca exclusiv zona asta – oferindu-mi sansa sa reorganizez (iar) lucrurile.

Aveam 2 posibilitati. Sa luam din afara niste directori de la firme concurente, sau sa ne asumam un risc promovand cu niste colegi din interior. Discutii avuseseram cu multi dintre cei din piata, insa la Adobe se cere un mix destul de rar dintre tehnic, networking, communication si people skills la nivelul nostru. Negasind ce voiam pe piata, am decis sa promovam din interior. Asa ca mi-am facut un “staff” (prin “staff” se inteleg direct reportii unui manager de nivel 2 sau mai sus). Acum avem cateva grupuri mari in firma conduse de manageri de nivel 2 in care ma incred, care respecta valorile Adobe si care sunt capabili sa ma ajute sa cresc campusul.

Cu aceasta noua organizare in buzunar, am pornit la drum anul trecut cu gandul de a crea o strategie pe termen lung a campusului, fixand in acelasi timp si problemele curente. Adobe are anual un survey catre angajati numit “Engagement survey” – care masoara cat de implicati sunt oamenii. Anul trecut ne-au iesit niste scoruri relativ bune, insa noi am hotarat sa fixam toate zonele cu probleme. Asa ca am format cateva comisii din voluntari – manageri si membri de echipe – care au discutat cu toata lumea din firma si au identificat toate problemele. Am identificat vreo 8 probleme mari: decision making, sedinte prea multe, job satisfaction, cultura organizationala, etc. Si am plecat in paralel sa fixam toate aceste probleme. Drept urmare ne-a fost foarte greu sa ne focusam si sa rezolvam chiar tot ce ne-am propus . Dar (dupa cum arata si noile rezultate de la engagement survey) am imbunatatit substantial comunicarea interna, am cumparat ceasuri in salile de sedinta si all handsurile sunt acum mult mai productive. Dar tot am decis ceva – anul asta alegem doar 1 zona sa o fixam .

Adobe a continuat sa investeasca in web, si a decis sa mearga mai departe decat Dreamweaver. Vrem sa inovam mai presus de desktop, si sa facem aplicatii web pentru dezvoltatorii web si pentru clientii acestora. Si noi, Adobe Romania, suntem parte din acest plan Adobe pentru viitor. Chiar am cumparat recent o firma din Australia, Business Catalyst, cu care o sa lucram de aproape sa ii ajutam sa ridice produsul la standardele Adobe. Bogdan este in charge cu aceasta noua initiativa strategica.

Am inteles in timp ca ajunsesem cumva la un model de lucru foarte neconventional insa foarte eficient cu echipele din US. In mod normal, pentru a limita necesarul de comunicare, in centrele remote se incearca separarea muncii si se ajunge la ownership pe modul sau pe sectiune. Insa asta duce la o oarecare lipsa de conectare a echipelor remote de produsul principal – si se ajunge la implementarea unui spec si neidentificarea cu nevoile clientului. Noi am fost tot timpul foarte aproape de client, inca de la InterAKT, asa ca ne-am dorit sa ramanem aproape. Asa ca am preferat sa ramanem intr-o comunicare stransa cu echipa din US si aproape de client – chiar daca asta cere mai multe de la echipa – cum ar fi sa stea seara in sedinte. Insa credem ca merita, pentru ca atunci intreaga echipa locala este capabila sa inteleaga clientul, si fiecare feature pe care il dezvoltam il facem in cunostinta de cauza. Modul asta de lucru e tare apreciat de US, chiar am avut recent o vizita a lui JohnnyL, SVP la CSBU, care a ramas impresionat de connectednessul nostru cu Adobe US si cu clientul.

Si frustrarile mi-au mai trecut intre timp. Am reusit sa facem mult mai mult decat asteptarile pe toate directiile – nu doar ajutam la Dreamweaver, ci avem o echipa care e owner pe generatia urmatoare de produse SaaS pentru web designers and developers. Nu facem doar engineering pentru product manageri din state, ci incercam sa ne construim o echipa de product manageri locala. Nu facem doar localizare de produse Adobe, ci facem acum librarii pentru internationalizare pentru Flex si SaaS. Overall, incercam sa nu fim doar un loc unde se face BPO si se arunca niste munca, ci sa fim parte din procesul de creatie si vindere de produs in Adobe. Si realizand asta, am inceput sa ajutam si alte echipe Adobe care vor sa foloseasca talentul din Romania – Supply Chain Operations, Legal, Procurement, etc.

Simt ca suntem un campus de success. Daca increderea firmei mama in noi este un indicator – suntem pe calea cea buna – pentru ca multe din generatiile urmatoare de produse Adobe sunt facute impreuna cu noi: generatia urmatoare de produse pentru web designeri si developeri; infrastructura pentru proiecte SaaS; versiunile urmatoare de Flash Player si la AIR; librarii de localizare pentru produsele SaaS; imbunatatirea videoului pe Internet. Si mai sunt mandru ca am ajuns sa castigam increderea asta prin munca echipelor, care sunt vestite in US pentru high work ethics si out of the box thinking.

Acum fac cu stafful strat planul pentru 2010 si beyond. Insa nu mai sunt pierdut in spatiu si nici frustrat. Stiu cum merg corporatiile si stiu ce trebuie sa facem in Romania ca sa aducem valoare. Am incredere in mine si in echipa formata aici. Stiu ca o sa trecem impreuna peste vremurile grele si o sa ne bucuram in cele bune. O sa continuam sa aducem valoare in Adobe. Sa construim un ecosystem care face produse – product manageri, XD, marketing people – un ecosystem care contine multe functii pe langa engineering ca sa nu dezvoltam de dragul codului, ci pentru clienti.

S-a mai schimbat si echipa, ne-a crescut media de varsta, avem copii multi dintre noi, si e mai greu sa faci o petrecere tinereasca ca in vremurile bune . Insa ne mai straduim din cand in cand sa ne strangem laolalta si sa ne simtim bine. Overall insa, vad oamenii din jur cum cresc odata cu mine si invata sa fie profesionisti mai buni, si ma incanta acest lucru.

Cat despre mine, pana acum am invatat enorm si am devenit un manager mult mai bun fata de ce eram acum 3 ani. Am invatat sa angajez oameni, sa ii inteleg, sa ii conduc si sa ii ajut sa treaca de greutati. Am invatat sa lead oamenii catre un scop comun si sa construiesc o viziune pentru viitor. Am invatat sa ascult. Faceam in trecut comparatia intre startup romanesc si multinationala americana – si era o evolutie de la fotbal jucat in spatele blocului la divizia A. Tin in continuare la comparatia asta – chiar sunt fundamental schimbat de jocul intr-o liga superioara. Daca esti un owner de startup si n-ai vazut inca cum se fac lucurile, sansa de a lucra intr-un Adobe, chiar si pentru 2-3 ani, este o experienta de viata foarte, foarte transformationala – si cu siguranta vei invata mai multe decat iti puteai imagina.

Am facut insa sacrificii, punandu-mi deoparte energia antreprenoriala si pasiunea pentru identificarea nevoilor client si rezolvarea lor. Simt totusi ca trebuie sa fac ceva in viitor sa imi folosesc talentele mai bine. Asa ca o sa imi construiesc si o echipa mica de produs locala care sa incerce sa ma tina conectat la nevoile clientilor. Si cine stie, poate o sa mai fac vreun produs software some day.

Sper sa fiu tot aici peste cativa ani cu un post la 5 ani de Adobe. Pe curand.

Alexandru (cititorule, vezi mai jos prima varianta si zi-mi in comentarii pe care o preferi. Oricum faptul ca ai citit pana aici ma maguleste

Si asa e versiunea mai brainwashata – si plina de laude de sine

Septembrie 6, 2006. O zi foarte importanta pentru mine. Atunci Adobe a cumparat InterAKT si si-a deschis un centru de cercetare dezvoltare in Romania. Ai trecut 3 ani de atunci, am trecut intre timp de perioada de retentie de 2 ani dupa achizitie si am ramas, deci postul asta va puteti imagina de acum ca e unul in ton pozitiv

Primele zile dupa achizitie au fost o mare nebunie pe foarte multe planuri. Echipa de M&A (Mergers and Acquisitions) Adobe incepea sa ne faca un training intensiv de 2 saptamani in care sa ne puna pe picioare (pe finance, procurement, HR, Recruiting, interal processes, etc), Bogdan se insura in 3 zile si eu eram nas , infrastructura hardware/software se schimba complet, presa era pe capul nostru, semnam si actualizam contracte in stanga si in dreapta, etc. Pot sa spun ca mai 80% din ce am fost invatat atunci am uitat pe loc, dar din fericire am avut sansa sa le re-aprofundez in anii urmatori.

Acum e momentul sa trag linie si sa fac un bilant al lucrurilor pe care le-am facut de cand cu Adobe.

Ce a mers bine

• Am crescut. Si eu si echipa, atat la skilluri cat si la numar. De la 29 de oameni am ajuns la 120. De la cowboy coding am ajuns la scrum.
• Am livrat. N-am mai numarat toate buildurile, dar cod de-al nostru a ajuns pe calculatoare din intreaga lume. Mii(sau zeci de ~) de oameni folosesc zilnic produse care contin cod Adobe Romania – Flex Builder, Photoshop.com, Adobe Community Help, AIR, Photoshop, Acrobat, etc.
• Am facut un brand Adobe in Romania. Eram necunoscuti ca angajator la inceput (de fapt si acum multa lume inca crede ca Adobe este un program cu care citesti PDFuri) – dar acum suntem destul de cunoscuti – si am facut multe in directia asta – avem cel mai bun blog de companie, am reusit sa fim cel mai bun (mic) angajator, prezenta pe google la multe cautari, bannere prin oras, etc.
• Am facut un brand in interiorul Adobe US. Am reusit sa ne impunem ca parteneri de nadejde pe partea de web, si echipele din US vin cu incredere la noi pentru a lucra la generatia urmatoare de produse web Adobe. Mai mult, reusim sa colaboram chiar bine cu cei din US in pofida diferentelor de fus orar.
• Am reusit sa pastram internal equity. Asta insemna ca incercam (pe cat posibil) sa intervievam foarte antent candidatii, apoi sa ii comparam cu echipa noastra curenta, si apoi sa le facem o oferta salariala care este corecta fata de echipa curenta. Nu vrem sa dam cat cere un candidat si sa ne demoralizam intreaga echipa – preferam sa amanam angajarea candidatului pana cand platim mai bine
• Am reusit sa tinem un mediu de lucru prietenos. Nu numai ca incercam sa ne pastram simtul umorului tot timpul, dar incercam sa avem o atmosfera destinsa. Avem multe jocuri in sala de mese care sunt destul de populare pentru echipa.
• Avem turnover destul de mic. Anul asta de exemplu am pierdut 3 oameni, dar 2 dintre ei au emigrat in tari mai calde iar al treilea s-a dus partener intr-un startup.

Unde se mai putea lucra

• Contrar brandingului nostru, nu totul este roz si perfect in Adobe Romania
• Clar un lucru pe care vrem sa il imbunatatim este recruitingul. Procesul este greoi, dureaza mult, de multe ori uitam candidati prin proces si nu comunicam corect cu ei. Uneori picam oameni la interviu pe criterii care par arbitrare. Suntem constienti de toate astea si incercam sa le imbunatatim, dar este destul de greu. Insa personal eu am fost refuzat in trecut la interviu (cand eram mic, neexperimentat si rocker de Softwin (de 2 ori), de Gecad, de Elcom, de Romsys si de multi altii – asa incat vreau neaparat sa continuam sa ne imbunatatim pentru a detecta potentialii oameni care nu sunt inca unde vrem noi dar au sanse sa ajunga.
• Apoi, conditiile de lucru nu sunt chiar unde am vrea sa fie. Aerul conditionat are probleme, vara e prea cald si iarna e prea frig. Bomboane si fructe apar randomly si dispar rapid . Podeaua scartie. Lifturile sunt cam incete. Frigiderele cam mici. Nu sunt destule cuptoare cu microunde. O sa le fixam, dar ia mult timp pentru ca:
• Procesele unei mari corporatii sunt si ele greoaie. Uneori ne este greu sa angajam oameni pe care ii vrem din ratiuni de proces. Alteori ia luni de zile pana primim aprobare pe un contract. Adobe stie de problemele astea si speram sa se fixeze.
• Working late. Pentru ca lucram atat de aproape cu USul, unii dintre noi (mai ales managerii) lucreaza tarziu ca sa fie in meetinguri cu US-ul. Asta e cam un given pentru campusul nostru, si desi incercam de mult sa il fixam nu prea este fixabil decat daca am renunta la colaborarea cu cei din state.
• Overcomunication. Se dau multe mailuri in Adobe, foarte multe de fapt (2-300 pe zi). Nu stiu cand va disparea asta, am inceput recent sa ne uitam la scule gen Yammer care sa ne ajute sa comunicam mai focusat fara atatea mailuri, dar nu s-a rezolvat problema asta inca.
• Compensation package. Este in RON si nu tine cont de cursul de schimb EUR/RON. Asa ca criza asta ne-a lovit puternic si n-am reusit inca sa ne redresam.

Unde mergem

• In 5-7 ani o sa fim probabil 250 de oameni lucrand la diverse produse Adobe – in zona web, video pe web, advertising pe web, infrastructuri web, runtimes web.
• Vrem sa facem software de calitate, care sa rezolve problemele clientilor Adobe – prezenti si viitori.
• Dar vrem sa facem mai mult decat engineering. Vrem sa invatam sa facem produse, locale sau globale, sa crestem product manageri si experience designers, sa contribuim la veniturile Adobe.
• Vrem sa ramanem un angajator de top.

Ce au insemnat acesti 3 ani pentru mine

• Sansa de a creste o echipa.
• O evolutie exponentiala.

Aici mi-am dat seama ca iar e un post din ala foarte self-laudative si l-am abandonat.

Alexandru

Comments

• Cautare

• Feeds

  • Articole myAdobe
  • Ultimele comentarii

• Categorii

  • Adobisti
  • Distractie
  • Echipa
  • Evenimente
  • Munca
  • Recruiting
  • Romania
  • Stiinta si Tehnica
  • Tehnologie

• Evenimente

  • 

• Cele mai dezbatute articole

  • Amante şi HR (92)
  • Cum sa nu te comporti la un targ de locuri de munca (79)
  • Ce facultate trebuie sa termini pentru a te angaja la Adobe? (78)
  • Cat de greu este sa gasesti un QA Manager in Romania? (52)
  • Summer Internship – Intervievam! (48)

• Arhiva

  • September 2010
  • August 2010
  • July 2010
  • June 2010
  • May 2010
  • April 2010
  • March 2010
  • February 2010
  • January 2010
  • December 2009
  • November 2009
  • October 2009
  • September 2009
  • August 2009
  • July 2009
  • June 2009
  • May 2009
  • April 2009
  • March 2009
  • February 2009
  • January 2009
  • December 2008
  • November 2008
  • October 2008
  • September 2008
  • August 2008
  • July 2008
  • June 2008
  • May 2008
  • April 2008
  • March 2008
  • February 2008
  • January 2008
  • December 2007
  • November 2007
  • October 2007
  • September 2007
  • August 2007
  • July 2007
  • June 2007
  • May 2007

• Despre noi

  Afla cum este sa lucrezi la Adobe Romania, ce proiecte facem, cum ne distram ca echipa si ce evenimente organizam. mai multe...

• Educatie

  Fii la curent cu programele, cursurile, seminariile si evenimente organizate de Adobe Romania pentru studenti si absolventi. mai multe...

• Poze

  www.flickr.com

• • Comentarii recente

    • castoritza: Deci, tu care esti? Ca daca e sa ma iau dupa pozee...
    • Magda: :) OMG, chiar pot sa pun nume in locul descrierilo...
    • Catalin: E normal ca textilele sa fie pe val. Pai cine face...
    • Ionut Popa: textilele sunt mai bine platite in afara? :) ma re...
    • tsk: In reportaj Ducu poarta camasa. Ce-i drept, nu e w...

• Adobe Romania & Friends

  • Wurbe
  • UX Design

• Adobisti

  • Internationalization blog
  • Mihai Corlan
  • Cornel Creanga
  • Gelu
  • Cristi
  • Sorin Sbârnea
  • Spinei
  • Tase
  • TSK
  • Remus

• Proiecte Adobe Romania

  • Community Help
  • Adobe Education
  • Adobe AIR
  • Adobe Dreamweaver
  • InContext Editing